Parlamentul European solicită publicarea CBCR (Country by Country Reporting – trad. Raportarea pentru fiecare țară în parte)
Joi, 24 octombrie a.c., în cadrul unei sesiunii plenare la Strasbourg, membrii Parlamentului European au adoptat cu o largă majoritate o rezoluție care critică impasul la care a ajuns Consiliul în privința propunerii de publicare a rapoartelor pentru fiecare țară în parte.
Propunerea ar impune companiilor să publice anumite informații financiare precum cifra de afaceri, profitul și impozitele plătite. Rezoluția adoptată impune președinției finlandeze a Consiliului UE să acorde urgent prioritate activităților pe baza propunerii adoptate de către Parlamentul European la prima lectură. Schimbarea de poziție a Germaniei, exprimată în septembrie de către ministrul de finanțe, Olaf Scholz, care a acceptat să susțină propunerea, ar putea debloca negocierile din cadrul Consiliului. Cu toate acestea, pe parcursul dezbaterii cu președinția finlandeză, Tytti Tuppurainen (ministrul pentru afaceri europene al Finlandei) a evidențiat faptul că mai există încă aspecte nesoluționate de ordin politic care împiedică un acord în Consiliu.
G20 sprijină abordarea OECD cu privire la impozitarea economiei digitale
Vineri, 18 octombrie a.c., în cadrul unei reuniuni G20 la Washington, miniștrii de finanțe ale celor mai puternice economii din lume au dat „undă verde” propunerii privind o „abordare unificată” emisă de Secretariatul OECD în ceea ce privește impozitarea companiilor foarte digitalizate și a celor orientate spre consumatori. La 20 octombrie 2019, OECD, IMF și Banca Mondială au organizat o conferință la Washington pentru a dezbate propunerea cu organizațiile guvernamentale, societatea civilă și companiile. Pascal Saint-Amans, directorul Centrului pentru Administrație și Politică Fiscală din cadrul OECD, a declarat că „abordarea unificată” avea drept scop accelerarea discuțiilor pentru obținerea unui acord până la finele anului 2020, în vederea evitării haosului în sistemul fiscal internațional, cauzat de inițiativele unilaterale ale țărilor. Pe de altă parte, Irene Ovonji-Odida, membră a Comisiei Independente de reformă a impozitării companiilor la nivel internațional (ICRICT) a criticat abordarea OECD, fiind de părere că aceasta complică în loc să simplifice situația, în special în cazul țărilor în curs de dezvoltare care nu au capacitate administrativă.
Italia a inclus taxe pe plastic și zahar în legea bugetară
La 21 octombrie a.c., Consiliul de miniștri din Italia a adus amendamente noi proiectului de lege pentru anul 2020. Una dintre cele mai controversate propuneri este așa-numita „taxă pe zahăr”, care va impune o acciză de 10 euro pe hectolitru pentru băuturile îndulcite. Mai multe decât atât, în pas cu tendința de utilizare a impozitării în scopuri ecologice, Italia plănuiește să introducă o taxă pe plastic de un euro pe kg de plastic folosit la ambalare. În ceea ce privește economia digitală, Italia a introdus o taxă digitală, în conformitate cu modelul propus de Comisia Europeană în 2018 (adică o rată de impozitare de 3% pe profitul companiilor digitale) care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020.
