Europarlamentarii propun noi resurse proprii precum o bază fiscală comună consolidată pentru companii, impozitul pe serviciile digitale și impozitul pe tranzacțiile financiare
La 15 mai a.c., Parlamentul European a aprobat o rezoluție care prevede un plan de recuperare de 2 miliarde de euro care să scoată Uniunea Europeană din criza economică provocată de pandemia de COVID-19. Rezoluția a fost adoptată cu o largă majoritate (505 voturi pentru, 119 voturi împotrivă și 69 de abțineri) și prevede finanțarea unui fond de recuperare și transformare „prin emiterea de obligațiuni de recuperare pe termen lung, garantate prin bugetul UE”. Europarlamentarii au solicitat Comisiei Europene și liderilor UE introducerea unui nou set de resurse proprii în Cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Lista de potențiale noi resurse elaborată de Parlamentul European include o bază fiscală comună consolidată pentru companii (CCCTB), impozitul pe serviciile digitale, impozitul pe tranzacțiile financiare, veniturile obținute din schema de tranzacționare a certificatelor de emisii și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Europarlamentarii au subliniat nevoia de a elimina toate rabaturile și corecțiile, de simplificare a resurselor proprii bazate pe TVA și de utilizare a amenzilor și taxelor ca venituri suplimentare pentru bugetul UE.
Pachetul de proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna mai: principalele decizii fiscale
La 14 mai a.c., Comisia a emis pachetul de proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna mai, care include o serie de măsuri fiscale adoptate de Comisia Europeană cu privire la statele membre UE. Comisia a trimis scrisori oficiale de punere în întârziere către Luxemburg și Portugalia, solicitându-le să transpună corect în legislațiile lor naționale norma privind limitarea deductibilității dobânzii prevăzută în Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale. Luxemburg a primit o a doua scrisoare formală de punere în întârziere care evidențiază incompatibilitatea legislației acestui stat cu libertatea de stabilire de către UE a legislației sale fiscale cu privire la entitățile de securitizare cu operațiuni impozabile în Luxemburg și sediul statutar într-un alt stat membru al UE. Danemarca a primit, de asemenea, o scrisoare de punere în întârziere din partea Comisiei prin care i se solicită modificarea legislației privind impozitarea dividendelor plătite organizațiilor caritabile. Este important de menționat că scrisorile oficiale de punere în întârziere impun ca țările vizate să ia măsurile solicitate în decurs de 4 luni de la primirea acestora. În caz contrar, Comisia Europeană poate decide să trimită avize motivate țărilor respective. Comisia a trimis avize motivate României (prin care îi solicită dezvoltarea unui nou sistem informatic pentru monitorizarea circulației produselor accizabile) și Finlandei (prin care îi solicită să își alinieze la legislația UE normele privind deductibilitatea fiscală a contribuțiilor la nivel de grup între societățile comerciale afiliate numai dacă societatea care primește contribuția își are sediul în Finlanda). Cele două state trebuie să ia măsurile corespunzătoare în următoarele 4 luni. În caz contrar, Comisia Europeană poate lua decizia de a trimite cazul în fața Curții de Justiție a UE. Nu în ultimul rând, Comisia a decis să trimită Țările de Jos în fața Curții de Justiție a UE pentru impozitarea transferurilor de capital de pensii efectuate de lucrătorii mobili, ceea ce, conform Comisiei, reprezintă un obstacol în calea liberei circulații a lucrătorilor, a libertății de prestare a serviciilor și a liberei circulații a capitalurilor.
Autoritatea Bancară Europeană a emis un raport pe marginea sistemelor de arbitraj al dividendelor
La 12 mai a.c., Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a publicat rezultatele anchetei cu privire la sistemele de arbitraj al dividendelor („Cum-Ex/Cum-Cum”). Raportul arată că autoritățile naționale nu au aceeași perspectivă asupra sistemelor de arbitraj al dividendelor ca urmare a diferențelor dintre legislațiile fiscale naționale ale statelor membre. Mai mult decât atât, concluzia raportului este că facilitarea sau gestionarea încasărilor din infracțiunile fiscale subminează integritatea sistemului financiar al UE și, prin urmare, sunt stabilite o serie de așteptări ale instituțiilor de credit și ale autorităților naționale în limitele cadrului de reglementare actual. EBA a publicat, de asemenea, un plan de acțiune cu 10 puncte pentru perioada 2020-2021 cu scopul de a consolida viitorul cadru ce va conține dispozițiile prudențiale privind combaterea fenomenului de spălare a banilor aferente acestor scheme.
Buletinul de știri în limba engleză poate fi consultat pe site-ul ETAF.
(Copyright foto: ETAF)
