Regulament de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

HOTĂRÂRE Nr. 07/58 din 24 martie 2007 *** Republicată

Regulament*1) de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

EMITENT: CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

CONFERINŢA NAŢIONALĂ

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 25 din 13 ianuarie 2010

*1) Republicat în temeiul art. III din Hotărârea Conferinţei naţionale nr. 09/64/2009 privind modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă comisiile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale nr. 07/58/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 15 aprilie 2009, dându-se textelor o nouă numerotare.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a fost aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale nr. 07/58/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2007, şi a mai fost modificat şi completat prin Hotărârea Conferinţei naţionale nr. 08/61/2008 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale nr. 07/58/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 19 septembrie 2008.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

1. Potrivit art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată, şi pct. 116 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, republicat, denumit în continuare Regulament de organizare şi funcţionare, pe lângă consiliul fiecărei filiale a Corpului funcţionează o comisie de disciplină, compusă din 5 membri titulari şi 5 supleanţi, astfel: preşedintele şi 4 membri aleşi de Adunarea generală pentru un mandat de 4 ani dintre membrii experţi contabili, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

Membrii supleanţi sunt aleşi, respectiv desemnaţi, în aceleaşi condiţii.

Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.

2. Potrivit art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, pe lângă Consiliul Superior al Corpului funcţionează Comisia superioară de disciplină, compusă din 7 membri titulari şi 7 supleanţi, astfel:

a) preşedintele şi 2 membri experţi contabili aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de 4 ani dintre experţii înscrişi în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;

b) 2 membri, desemnaţi de ministrul finanţelor publice;

c) 2 membri, desemnaţi de ministrul justiţiei.

Membrii supleanţi sunt aleşi, respectiv desemnaţi, în aceleaşi condiţii.

Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani.

3. În cazul vacantării unora dintre locurile membrilor titulari în cursul mandatului, din motive obiective, neimputabile acestora, înlocuitorii vor fi desemnaţi dintre membrii supleanţi de către Consiliul superior sau de către consiliul filialei, respectiv de către ministrul finanţelor sau ministrul justiţiei, după caz.

În funcţie de necesităţi, membrii supleanţi pot fi desemnaţi de preşedintele comisiei de disciplină în soluţionarea cauzelor supuse judecăţii, situaţie în care acestora le sunt aplicabile prevederile prezentului regulament.

4. Comisiile de disciplină vor fi sprijinite în activitatea lor de către un secretar (referent de specialitate) pentru executarea lucrărilor de secretariat.

Secretarul (referentul) comisiei de disciplină participă la dezbaterile în completul de judecată, fără drept de vot la adoptarea hotărârilor.

Atribuţiile de secretariat pot fi îndeplinite de un salariat al filialei (Corpului) desemnat de preşedintele consiliului respectiv sau de un membru al comisiei de disciplină titular ori supleant, prin rotaţie, desemnat de preşedintele acelei comisii.

În funcţie de volumul de activitate a comisiei de disciplină, generat de numărul şi de complexitatea cauzelor primite spre soluţionare, la cererea preşedintelui comisiei de disciplină se poate angaja o persoană, cu program permanent, pe postul de secretar al Comisiei de disciplină, care va asigura buna funcţionare a activităţii administrative a comisiei de disciplină.

5. Activitatea comisiilor de disciplină este o activitate internă aplicabilă exclusiv membrilor şi stagiarilor Corpului. Hotărârile comisiilor de disciplină nu pot fi invocate în cauzele aflate pe rol la instanţele de drept comun ale statului.

CAPITOLUL II

Atribuţiile comisiilor de disciplină

A. Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei

6. Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile disciplinare săvârşite de către experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale (pct. 117 primul alineat din Regulamentul de organizare şi funcţionare).

Încetarea provizorie de a mai face parte din Corp la cererea sa ori din iniţiativa consiliului filialei nu îl exonerează de răspundere disciplinară pe cel în cauză pentru abaterile săvârşite anterior (pct. 98 – 100 din Regulamentul de organizare şi funcţionare).

7. Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de un an de la săvârşirea faptei (pct. 123 din Regulamentul de organizare şi funcţionare) şi în acelaşi termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, în cazurile în care un membru al Corpului a fost condamnat pentru infracţiuni care sunt sancţionabile şi disciplinar potrivit legii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare.

În cazurile în care faptelor sancţionabile disciplinar, incriminate de autorul reclamaţiei, nu li se poate atribui o dată certă a săvârşirii lor de către profesionistul contabil (expert contabil sau contabil autorizat membru al Corpului), termenul de un an în care poate fi exercitată acţiunea disciplinară curge de la:

– data predării Raportului de expertiză către beneficiar, în cazul lucrărilor contabile extrajudiciare, executate pe bază de contract încheiat cu beneficiarul (clientul), precum şi în cazul expertizelor judiciare solicitate de organele de cercetare;

– data actului emis de instanţă (încheiere, hotărâre etc.) prin care se constată depunerea Raportului de expertiză, în cazul expertizelor efectuate în cauze care se găsesc în faze de judecată.

8. În cazul în care în interiorul termenului în care acţiunea disciplinară poate fi exercitată a apărut o cauză de întrerupere dovedită cu înscrisuri oficiale, cel în drept va fi repus în termenul legal de un an, în momentul încetării cauzei de întrerupere. Repunerea în termen se va face la cererea părţii interesate. Toate obligaţiile privind dovada întreruperii termenului aparţine celui care solicită repunerea în termen. Din termenul de un an se va scădea perioada deja scursă care nu a fost afectată de o cauză de întrerupere.

9. Potrivit prevederilor pct. 41 lit. a) şi b) şi pct. 117 alineatul al doilea din Regulamentul de organizare şi funcţionare, nu sunt de competenţa de soluţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor:

a) plângerile referitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor, inclusiv de preşedinţii acestora;

b) plângerile referitoare la fapte săvârşite de preşedinţii şi membrii comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi de persoane fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România.

În situaţiile de mai sus, plângerile se depun la Comisia superioară de disciplină.

10. În raport de gravitatea abaterilor săvârşite şi de urmările acestora, comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei, potrivit art. 36 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, aplică următoarele sancţiuni disciplinare:

a) mustrare;

b) avertisment scris;

c) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de la 3 luni la un an.

B. Comisia superioară de disciplină

11. Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:

a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând, dacă este cazul, propunere de sancţionare Conferinţei naţionale, care hotărăşte [art. 31 lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, pct. 7 lit. g), pct. 41 lit. a) şi pct. 117 alineatul al doilea din Regulamentul de organizare şi funcţionare];

b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor, ale preşedinţilor şi membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi ale persoanelor fizice străine cărora le-ar fi fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute la art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată [art. 41 lit. a) şi b) şi pct. 117 alineatul al doilea din Regulamentul de organizare şi funcţionare];

c) aplică sancţiunea privind interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, atât în cauzele judecate de Comisia superioară de disciplină, cât şi în cauzele judecate de comisiile de disciplină ale filialelor, dacă este cazul, la propunerea acestora [pct. 41 lit. d) din Regulamentul de organizare şi funcţionare];

d) judecă şi soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor [pct. 41 lit. c) din regulamentul sus-menţionat].

12. Plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor şi ale preşedintelui Comisiei superioare de disciplină se depun la Consiliul Superior al Corpului, care le analizează şi le prezintă Conferinţei naţionale.

C. Atribuţii comune Comisiei superioare şi comisiilor de disciplină ale filialelor

13. Comisiile de disciplină judecă abaterile disciplinare constând în fapte sau omisiuni săvârşite de membrii Corpului, prin nerespectarea obligaţiilor ce le revin şi a normelor de conduită etică şi profesională, prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, în Regulamentul de organizare şi funcţionare, în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili şi în hotărârile organelor de conducere ale Corpului.

De asemenea, comisiile de disciplină pot judeca şi sancţiona disciplinar abaterile săvârşite de membrii Corpului prin încălcarea prevederilor din alte acte normative a căror aplicare este gestionată de alte organe abilitate, în măsura în care abaterile respective aduc atingere conduitei etice şi profesionale, prestigiului şi credibilităţii profesiei contabile.

14. Comisiile de disciplină, din punct de vedere al profilului activităţii şi al procedurii folosite, sunt asimilabile cu instanţele de judecată şi, ca urmare, acestea judecă şi hotărăsc pe baza probelor depuse de cei interesaţi sau abilitaţi ori administrate de comisiile de disciplină (documente, declaraţii ale martorilor şi alte probe administrate pe parcursul elaborării raportului şi al judecării cauzei).

În cadrul activităţii lor, comisiile de disciplină nu sunt abilitate să efectueze lucrări contabile, de control sau expertiză contabilă care să constituie probe în soluţionarea plângerilor ori sesizărilor primite. Nemulţumirile care vizează probleme de natură tehnico-contabilă în lucrările executate de membrii Corpului, a căror soluţionare presupune completarea sau refacerea lucrărilor pentru stabilirea adevărului, sunt soluţionabile de părţi potrivit clauzelor prevăzute în contractele încheiate de profesioniştii contabili cu clienţii, în cazul expertizelor contabile şi al altor lucrări extrajudiciare, ori de către organele de cercetare sau de către instanţele de judecată care au dispus efectuarea expertizelor contabile judiciare, aceste organe putând dispune, dacă apreciază că este cazul, completarea expertizei sau efectuarea de contraexpertize în aceeaşi cauză.

15. Dacă sunt sesizate cu reclamaţii vizând calitatea lucrărilor de expertiză contabilă, comisiile de disciplină de pe lângă consiliile filialelor trebuie să apeleze la serviciile auditorilor de calitate de la nivelul filialelor, iar Comisia superioară de disciplină la serviciile Direcţiei de specialitate din cadrul Corpului.

16. Abaterile sancţionabile disciplinar, enumerate la pct. 121 şi 122 din Regulamentul de organizare şi funcţionare, acoperă o mare parte din prevederile cu caracter dispozitiv sau restrictiv stipulate în prezentul regulament, precum şi în actul normativ menţionat la pct. 10 din prezentul regulament. Faptul că abaterile enumerate nu sunt exhaustive rezultă şi din finalul textului de la lit. o) a pct. 121 din Regulamentul de organizare şi funcţionare, având enunţul “orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului”.

Astfel, încălcarea unor norme de conduită etică şi profesională şi nerespectarea unor cerinţe prevăzute în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, care pot afecta calitatea lucrărilor, credibilitatea, reputaţia, prestigiul şi onoarea profesioniştilor contabili şi ale Corpului în general, sunt de natură a constitui abateri sancţionabile disciplinar, ca de exemplu:

– nerespectarea cerinţelor referitoare la integritate şi obiectivitate în profesia contabilă;

– nerespectarea normelor de conduită şi a cerinţelor pentru asigurarea independenţei în profesia contabilă;

– nerespectarea unor obligaţii referitoare la relaţiile cu colegii liber profesionişti, constând în respectul reciproc, abţinerea de la orice cuvinte jignitoare, imputări răuvoitoare, manifestări dure şi necuviincioase, precum şi de la orice alte acţiuni susceptibile a aduce daune altor profesionişti contabili.

Enumerările de mai sus nu sunt limitative.

Comisiile de disciplină, prin completele de judecată, trebuie să analizeze cu discernământ şi obiectivitate abaterile reclamate, încadrarea lor în prevederile actelor normative care reglementează activitatea şi conduita etică şi profesională a profesioniştilor contabili menţionate la pct. 13, să asigure o judecată dreaptă şi să aplice, unde este cazul, sancţiunea disciplinară corespunzătoare, în raport cu natura şi gravitatea abaterilor, cu consecinţele acestora şi cu gradul de vinovăţie a făptuitorului.

CAPITOLUL III

Primirea, analiza şi punerea în lucru a reclamaţiilor (plângerilor, sesizărilor)

17. Se pot adresa comisiilor de disciplină cu reclamaţii (plângeri, sesizări) pentru abateri disciplinare săvârşite de membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi:

a) persoanele fizice şi juridice interesate;

b) Consiliul Superior, consiliile filialelor şi birourile permanente ale acestora;

c) directorul general executiv al Corpului este abilitat să propună Comisiei superioare de disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea [pct. 39 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare];

d) preşedinţii consiliilor filialelor Corpului, pentru abaterile constatate în acţiunile efectuate potrivit Regulamentului privind controlul de calitate în profesia contabilă, în condiţiile prevăzute în prezentul regulament, precum şi în alte situaţii;

e) ceilalţi membri ai Corpului.

Reclamaţiile vor cuprinde:

a) datele de identificare a părţilor, respectiv numele (denumirea), domiciliul sau reşedinţa, numărul de telefon la care aceştia pot fi contactaţi şi profesia reclamantului şi pârâtului;

b) obiectul reclamaţiei şi motivele de drept şi de fapt pe care se întemeiază reclamaţia;

c) dovezile, probele pe care se sprijină fiecare capăt de acuzare.

În cazurile în care dovada, probele constau în înscrisuri, acestea vor fi nominalizate în reclamaţie şi anexate la aceasta, iar pentru proba cu martori, aceştia vor fi nominalizaţi, cu precizarea datelor de identificare menţionate la lit. a) de mai sus.

18. Reclamaţia îndreptată împotriva mai multor membri ai Corpului va forma obiectul unui singur dosar, dacă obiectul reclamaţiei îl constituie o obligaţie comună ori dacă obligaţiile au aceeaşi cauză.

19. Comisiile de disciplină se pot autosesiza pe baza materialelor apărute în mass-media, în care se fac referiri la abateri disciplinare care ar fi fost săvârşite de profesioniştii contabili membri ai Corpului, procedând la analiza, instrumentarea şi judecarea cazurilor respective potrivit prevederilor prezentului regulament, cu respectarea competenţelor prevăzute la paragrafele 6, 9, 11 şi 12.

20. Reclamaţiile se înregistrează la filiala sau la aparatul central la care au fost primite şi se transmit comisiei de disciplină pendinte în termen de 48 de ore.

Asupra reclamaţiilor primite preşedintele comisiei de disciplină îl înştiinţează lunar pe preşedintele consiliului filialei, până la data de 5 a lunii următoare.

21. Preşedintele comisiei de disciplină analizează reclamaţia, urmărind dacă:

a) sunt menţionate toate datele de identificare ale părţilor şi martorilor, prevăzute la pct. 17;

b) obiectul reclamaţiei şi motivele pe care aceasta se întemeiază sunt clare;

c) persoanele reclamate intră în competenţa de judecată a comisiei de disciplină căreia i-a fost adresată reclamaţia; în caz contrar, reclamaţia se transmite în termen de 10 zile comisiei de disciplină competente să o soluţioneze sau Comisiei superioare de disciplină.

22. În funcţie de rezultatele analizei prevăzute la pct. 21, preşedintele comisiei de disciplină desemnează ca raportor pe unul dintre membrii aleşi ai comisiei de disciplină.

CAPITOLUL IV

Procedura de judecată disciplinară

23. Raportorul desemnat de preşedintele comisiei de disciplină analizează dosarul cauzei şi, dacă este cazul, convoacă la sediul comisiei pe reclamant, pârât şi martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din reclamaţie şi probe. Raportorul va proceda în aşa fel încât să fie complet edificat asupra realităţii în cauza respectivă.

Raportul se întocmeşte şi se depune la comisia de disciplină în termen de 30 de zile. Dacă este necesar, preşedintele comisiei de disciplină poate prelungi acest termen sau poate desemna un nou raportor din rândul membrilor aleşi, titulari sau supleanţi.

24. După depunerea raportului, preşedintele comisiei de disciplină fixează termenul de judecată, dispune citarea părţilor şi stabileşte completul de judecată în vederea judecării cauzei.

25. Completul de judecată este format din 3 membri ai comisiei de disciplină, alţii decât raportorul cauzei.

Unul dintre membrii completului de judecată este desemnat preşedintele acestuia.

Membrii completului de judecată şi raportorul sunt obligaţi să completeze o declaraţie de independenţă, pe propria răspundere, potrivit modelului prevăzut în anexa la prezentul regulament.

26. Pentru judecarea cauzei, se citează pârâtul, reclamantul şi eventualii martori şi avocaţi propuşi de părţi.

Citaţia este trimisă celor în cauză cu cel puţin 10 zile înainte de termenul de judecată, iar dosarul cauzei, cuprinzând inclusiv raportul cauzei, este pus la dispoziţia acestora, la secretariatul comisiei de disciplină, cu 7 zile înainte de acelaşi termen.

Citarea trebuie făcută prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

27. Dacă la primul termen de judecată procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar pârâtul nu se prezintă ori nu este reprezentat legal (procurator sau avocat), completul de judecată va dispune amânarea judecării cauzei la un termen de cel mult 45 de zile, cu repetarea procedurii de citare.

Dacă pârâtul nu se prezintă nici la al doilea termen de judecată şi nu face dovada imposibilităţii fizice de a fi prezent, prin certificat medical sau o altă probă relevantă, şi nici nu şi-a desemnat un reprezentant, judecata se va face în lipsa acestuia.

Audierea părţilor şi a martorilor nu este publică.

28. La primul termen de judecată părţile pot recuza pentru motive temeinice, prezentate în scris în următoarele 5 zile, pe preşedintele sau pe unii dintre membrii completului de judecată.

De asemenea, dacă unul dintre membrii completului de judecată se află în una dintre situaţiile care pot duce la recuzare, acesta se poate abţine printr-o cerere scrisă, motivată, adresată preşedintelui comisiei de disciplină, în termen de 5 zile de la desemnare.

Motivele temeinice care pot duce la recuzarea membrilor completului de judecată şi, respectiv, la cererea de abţinere a acestora sunt:

a) există relaţii de rudenie, până la gradul IV inclusiv, între membrul completului de judecată vizat şi una dintre părţi;

b) membrul completului de judecată vizat şi-a manifestat anterior opiniile în legătură cu abaterile reclamate;

c) alte situaţii care pot determina ca membrul completului de judecată să nu se poată exprima obiectiv în cauza supusă judecăţii.

Dacă motivele de recuzare sau de abţinere sunt temeinice, preşedintele comisiei de disciplină va dispune înlocuirea membrului completului de judecată vizat.

Dacă cel vizat este preşedintele comisiei de disciplină, cererea de recuzare sau de abţinere se soluţionează de către Comisia superioară de disciplină sau de către Consiliul Superior (în cazul preşedintelui Comisiei superioare de disciplină).

29. Cauza se află în stare de judecată dacă părţile au fost legal citate conform prevederilor prezentului regulament, au fost soluţionate cererile cu privire la recuzare sau abţinere şi părţile nu au solicitat administrarea altor probe decât cele prezentate anterior şi administrate de raportor.

În mod excepţional, la primul termen de judecată părţile pot solicita completarea probelor, situaţie în care, dacă această cerere va fi încuviinţată, cauza se va întoarce la raportor pentru suplimentarea raportului în funcţie de noile probe admise.

Raportorul va proceda la completarea raportului în termen de 15 zile de la încuviinţarea administrării de noi probe.

30. Dezbaterile au loc fără publicitate, în prezenţa părţilor, şi sunt conduse de preşedintele completului de judecată, după cum urmează:

– raportorul prezintă oral sinteza raportului;

– reclamantul, dacă este prezent, îşi susţine oral faptele sesizate în reclamaţie, având totodată libertatea de a renunţa, parţial sau total, la incriminările din reclamaţie şi, respectiv, la depoziţiile martorilor;

– pârâtul îşi prezintă apărările, personal sau prin reprezentant;

– pe parcursul dezbaterilor, în funcţie de oportunitate, sunt chemaţi martorii pentru depoziţii, dacă aceştia au fost propuşi de părţi.

Cu încuviinţarea preşedintelui, ceilalţi membri ai completului de judecată, în virtutea rolului lor activ, pot interveni pe parcursul dezbaterilor pentru solicitarea unor lămuriri sau pentru clarificarea unor aspecte prezentate în cadrul dezbaterilor.

31. În urma dezbaterilor, secretarul (referentul) comisiei de disciplină redactează o încheiere în care sunt consemnate prezenţa, depoziţiile părţilor şi, după caz, ale martorilor şi intervenţiile membrilor completului de judecată.

32. În termen de 15 zile de la încheierea dezbaterilor, completul de judecată se va pronunţa prin hotărâre asupra admiterii plângerii şi aplicării de sancţiuni sau respingerii acesteia ca nefondată, prescrisă sau din alte motive.

Membrii completului de judecată hotărăsc, fără publicitate, cu majoritate de voturi. Hotărârea se semnează de toţi membrii completului de judecată şi de secretarul (referentul) comisiei.

În hotărâre se vor face referiri la: identitatea reclamantului şi a pârâtului, obiectul reclamaţiei pe scurt, abaterile disciplinare confirmate sau neconfirmate, sancţiunea disciplinară aplicată ori neaplicarea de sancţiuni, menţiunea referitoare la dreptul şi termenul de contestare a hotărârii şi unde se adresează contestaţia.

33. Hotărârile comisiilor de disciplină (adoptate de completele de judecată) se comunică în termen de 15 zile de la data adoptării lor, prin scrisoare recomandată, persoanelor interesate (reclamant şi pârât).

Hotărârile comisiei de disciplină a filialei se comunică şi preşedintelui consiliului filialei.

În cazul hotărârii comisiei de disciplină a filialei prin care s-a concluzionat că în cauza supusă judecării este aplicabilă sancţiunea privind interzicerea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat (pentru care nu este competentă a o aplica), această hotărâre şi dosarul cauzei vor fi înaintate în acelaşi termen Comisiei superioare de disciplină, care va hotărî şi va comunica hotărârea luată reclamantului, pârâtului şi comisiei de disciplină a filialei.

34. Împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină se pot face contestaţii astfel:

a) hotărârile comisiei de disciplină a filialei pot fi contestate de cei interesaţi, precum şi de consiliul filialei la Comisia superioară de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării (pct. 43 din Regulamentul de organizare şi funcţionare).

În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare.

În situaţia în care un membru al Corpului este sancţionat cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, perioada de suspendare va începe să curgă de la:

– expirarea perioadei de contestare, în cazul în care hotărârea nu a fost contestată;

– data pronunţării Comisiei superioare de disciplină pentru menţinerea hotărârii de suspendare, în urma judecării contestaţiei.

Contestaţia se depune la comisia de disciplină a filialei, care o va trimite la Comisia superioară de disciplină, în termen de 15 zile de la înregistrare, împreună cu dosarul cauzei, care va conţine şi punctul de vedere documentat al comisiei de disciplină a filialei referitor la toate problemele care fac obiectul contestaţiei.

Comisia superioară de disciplină analizează contestaţia, punctul de vedere al comisiei de disciplină a filialei referitor la problemele contestate şi celelalte documente din dosarul cauzei şi hotărăşte fie:

– respingerea contestaţiei şi menţinerea hotărârii comisiei de disciplină a filialei, dacă în contestaţie nu au fost aduse elemente noi faţă de cele existente la dosar şi numai după ce, în urma analizei dosarului, s-a ajuns la concluzia că în primă instanţă s-a ţinut seama de toate elementele cuprinse în contestaţie; fie

– admiterea contestaţiei; în acest caz, se procedează la judecarea cauzei, respectându-se procedurile prevăzute la pct. 23 – 33 de mai sus. După judecare se poate hotărî modificarea sau anularea hotărârii comisiei de disciplină a filialei sau anularea acestei hotărâri, urmată de restituirea cauzei pentru rejudecare de către comisia de disciplină a filialei, situaţie în care preşedintele comisiei de disciplină va numi un alt raportor al cauzei şi un alt complet de judecată decât cel care s-a pronunţat anterior.

Hotărârea Comisiei superioare de disciplină se comunică celui care a făcut contestaţia şi comisiei de disciplină a filialei, în termen de 15 zile de la data adoptării;

b) hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.

Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii (pct. 48 din Regulamentul de organizare şi funcţionare).

Consiliul Superior analizează în plenul său contestaţia şi dosarul cauzei, inclusiv punctul de vedere al Comisiei superioare de disciplină referitor la problemele contestate, şi se pronunţă fie pentru respingerea contestaţiei şi menţinerea hotărârii Comisiei superioare de disciplină, fie pentru admiterea contestaţiei şi restituirea cauzei spre rejudecare de către Comisia superioară de disciplină într-un complet de 3 membri, alţii decât cei care s-au pronunţat anterior.

Hotărârile Consiliului Superior privind menţinerea sancţiunii aplicate, precum şi hotărârile Comisiei superioare de disciplină pronunţate după rejudecare sunt definitive şi se comunică de către preşedintele Comisiei superioare de disciplină celor interesaţi, în termen de 10 zile de la data adoptării lor.

35. Toate actele care emană de la comisiile de disciplină sunt semnate de către preşedinţii comisiilor respective sau de înlocuitorii desemnaţi de aceştia, iar hotărârile pronunţate se semnează de preşedintele completului de judecată şi de ceilalţi membri ai acestuia, precum şi de secretarul (referentul) comisiei de disciplină.

CAPITOLUL V

Drepturile şi obligaţiile membrilor comisiilor de disciplină

36. Preşedinţii comisiilor de disciplină şi membrii completelor de judecată au dreptul de acces la informaţiile şi datele necesare soluţionării cauzelor ce le sunt adresate.

37. Preşedinţii comisiilor de disciplină, în cauzele mai complexe, cu consultarea preşedintelui consiliului filialei sau al Consiliului Superior, după caz, pot antrena experţi contabili şi jurişti care se bucură de autoritate profesională şi morală pentru a sprijini raportorul în întocmirea raportului în astfel de cauze. Persoanele antrenate în acest scop pot fi retribuite în condiţiile stabilite de Biroul permanent al Consiliului Superior.

38. Membrii comisiilor de disciplină antrenaţi în soluţionarea cauzelor au dreptul la o indemnizaţie stabilită şi revizuită periodic de Biroul permanent al Consiliului Superior.

39. Membrii comisiilor de disciplină au dreptul la o ţinută adecvată (robă) care li se va asigura gratuit şi care va fi folosită cu prilejul dezbaterilor în şedinţele completului de judecată.

40. Completele de judecată au dreptul să hotărască obligarea membrului Corpului sancţionat la suportarea cheltuielilor de judecată, care se vor stabili în funcţie de complexitatea cauzei.

41. Membrii comisiilor de disciplină, precum şi secretarul (referentul) acestora sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în exercitarea mandatului şi atribuţiilor care le-au fost conferite.

De asemenea, au obligaţia să respecte confidenţialitatea informaţiilor, documentelor şi lucrărilor despre care iau cunoştinţă sau la care participă, atât personal, cât şi de către alte persoane antrenate în diferitele etape ale soluţionării cauzelor, potrivit prezentului regulament.

42. Membrii comisiilor de disciplină care, în mod repetat, nu răspund sarcinilor repartizate de preşedinte sau nu dovedesc obiectivitate şi imparţialitate în soluţionarea cauzelor vor fi înlocuiţi de către Consiliul Superior, la propunerea preşedintelui Comisiei superioare de disciplină. În acest scop, pentru filiale, preşedinţii comisiilor de disciplină vor înainta propunerile motivate la Comisia superioară de disciplină; pentru membrii Comisiei superioare de disciplină desemnaţi de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei, propunerile de înlocuire vor fi înaintate de Corp celor două ministere.

La proxima adunare generală de la filiale şi, respectiv, la proxima Conferinţă naţională, membrii comisiilor de disciplină înlocuitori, numiţi de Consiliul Superior potrivit alineatului precedent, vor fi supuşi confirmării acestor organe ori vor fi aleşi alţi membri.

43. Potrivit art. 42 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, comisiile de disciplină au obligaţia să transmită reprezentanţilor Ministerului Finanţelor Publice pe lângă Consiliul Superior şi consiliile filialelor, după caz, cu 7 zile înainte, materialele supuse dezbaterilor acelor comisii (alte eventuale dezbateri decât cele referitoare la soluţionarea reclamaţiilor pentru abateri disciplinare).

44. Directorul executiv împreună cu preşedintele comisiei de disciplină vor întocmi anual proiectul bugetului propriu al comisiei de disciplină, care se înglobează în bugetul filialei, respectiv al Corpului, unde se conduce evidenţa executării acestuia.

45. Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină va întocmi o culegere cu soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, care se va publica anual în revista Corpului.

46. În vederea perfecţionării activităţii comisiilor de disciplină, Comisia superioară de disciplină va organiza periodic întâlniri de lucru şi de schimb de experienţă cu preşedinţii comisiilor de disciplină de la filiale, la sediul Consiliului Superior sau pe zone teritoriale.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

47. Consiliile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului vor asigura spaţiul şi dotările necesare desfăşurării activităţii comisiilor de disciplină şi dezbaterilor în şedinţele de judecată.

48. Preşedinţii comisiilor de disciplină vor organiza evidenţa şi circuitul optim al documentelor legate de activitatea comisiei, înregistrarea într-un registru de intrare-ieşire a corespondenţei primite şi expediate (reclamaţii, contestaţii, comunicări ale hotărârilor completului de judecată şi alte corespondente), îndosarierea corespondenţei şi materialelor scrise adiacente în dosare ale fiecărei cauze primite pentru soluţionare sau în dosare distincte pe naturi de probleme la care se referă, în cazul celorlalte corespondenţe, şi materiale interne care nu au legătură cu cauzele disciplinare.

Registrul de intrare-ieşire al comisiei de disciplină va fi conceput şi completat astfel încât să reflecte, pentru fiecare document înregistrat, numărul curent şi data primirii-ieşirii la şi de la comisie, numărul de referinţă şi data de intrare sau de ieşire de la registratura filialei (sau a Corpului, după caz), expeditorul sau destinatarul, conţinutul pe scurt, modul de soluţionare, unde este cazul, şi alte eventuale elemente considerate necesare.

Materialele şi documentele interne, produse în cadrul comisiei de disciplină, cum ar fi raportul raportorului, încheierile privind dezbaterile în completul de judecată, hotărârile completului de judecată şi alte materiale interne, nu se înregistrează în registrul de intrare-ieşire cu numere de ordine distincte (acestea nefiind înregistrate nici la registratura generală a filialei sau a Corpului, după caz); astfel de materiale trebuie să fie datate şi semnate de autori sau de cei obligaţi să le semneze şi se îndosariază la dosarul fiecărei cauze la care se referă sau în dosare distincte, pe naturi de probleme, cum s-a arătat mai sus.

Hotărârile completului de judecată se numerotează cronologic, anual, începând cu nr. 1 până la numărul ultimei hotărâri adoptate în anul respectiv, evidenţiate într-un caiet-opis, indicându-se în dreptul fiecăreia cauza la care se referă.

Arhiva comisiei de disciplină va fi păstrată ordonat, în fişete metalice şi în deplină siguranţă.

49. Activitatea membrilor comisiilor de disciplină, inclusiv a preşedinţilor acestora, este analizată de Consiliul Superior al Corpului, care ia măsuri administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară, care să asigure că acţiunile de investigare şi de sancţionare a abaterilor se efectuează potrivit regulamentelor, reglementărilor şi normelor profesionale în vigoare.

Măsuri de natură disciplinară ce pot fi luate de Consiliul Superior sunt:

a) recomandarea de abţinere de a mai face parte din completele de judecată în următoarele 3 – 5 cauze;

b) suspendarea activităţii până la următoarea adunare generală sau conferinţă naţională.

50. În toate cazurile în care în prezentul regulament este folosită sintagma “comisiile de disciplină” fără a se preciza apartenenţa acestora, se înţelege atât comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei, cât şi Comisia Superioară de disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Corpului.

51. Prezentul regulament se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

52. Prezentul regulament a fost aprobat de Conferinţa naţională a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România în şedinţa din 24 martie 2007.

La data adoptării prezentului regulament se abrogă orice reglementare contrară.

ANEXA 1

la regulament

DECLARAŢIE

Subsemnatul ……………………………………, preşedinte/membru al comisiei de disciplină/Comisiei Superioare de Disciplină în legătură cu cauza care face obiectul dosarului nr. …../…… al ………………….., declar următoarele:

a) nu mă aflu în niciuna dintre situaţiile de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;

b) faţă de prevederile reglementărilor sus-menţionate mă aflu în următoarele situaţii:

– ………………………………………………………………

Prezenta declaraţie este dată pe propria răspundere, fiind conformă cu realitatea, având în vedere prevederile legii privind falsul în înscrisuri şi declaraţii.

Data Semnătura

……………. …………….

—————