Rezultatele reuniunii Consiliului European din decembrie de la Bruxelles
Liderii UE s-au reunit la Bruxelles pentru o ședință de două zile, care s-a concentrat pe teme legate de extindere și buget. Joi, 14 decembrie, aceștia au adoptat concluzii privind Ucraina, extinderea și reformele. În mod special, au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova și să acorde statutul de candidat Georgiei. Ei vor decide soarta Bosniei și Herțegovinei după ce Comisia Europeană va raporta progresele înregistrate în îndeplinirea criteriilor necesare de aderare, cel târziu până în martie 2024. Liderii au purtat, de asemenea, o discuție aprofundată cu privire la revizuirea la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, dar nu au reușit să ajungă la un consens cu privire la o prelungire financiară, care să includă un ajutor de 50 miliarde de euro pentru Ucraina. Potrivit informațiilor disponibile, subiectul va fi discutat din nou la un summit extraordinar în ianuarie. Vineri, 15 decembrie, aceștia au discutat, de asemenea, despre securitate și apărare, Orientul Mijlociu, migrație și lupta împotriva antisemitismului, rasismului și xenofobiei. De asemenea, au continuat să pregătească agenda strategică pentru 2024-2029.
S-a ajuns la un acord cu privire la noua Autoritate europeană pentru combaterea spălării banilor
Miercuri, 13 decembrie, Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind crearea unei noi autorități europene pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA). AMLA va fi responsabilă de supravegherea directă a celor mai riscante 40 de entități financiare – cele cu operațiuni în cel puțin 6 state membre. Acordul provizoriu acordă Autorității atribuții pentru a supraveghea direct anumite tipuri de instituții de credit și financiare, inclusiv furnizorii de servicii privind criptoactivele, dacă sunt considerați cu risc ridicat sau operează transfrontalier. În cazul entităților obligate neselectate, supravegherea va rămâne, în principal, la nivel național. În ceea ce privește sectorul nefinanciar, AMLA va avea doar un rol de sprijin, efectuând revizuiri și investigând posibile încălcări în aplicarea cadrului general AML. Acordul provizoriu extinde, de asemenea, domeniul de aplicare și conținutul bazei de date de supraveghere a AMLA, solicitând noii autorități să stabilească și să mențină la zi o bază de date centrală cu informații relevante pentru sistemul de supraveghere al AML. Singurele aspecte rămase sunt deciziile privind locația și bugetul AMLA. Nouă state membre au aplicat oficial pentru găzduirea AMLA. Se preconizează că această decizie va fi luată în 2024. Textul acordului provizoriu va fi acum finalizat și prezentat reprezentanților statelor membre și Parlamentului European pentru aprobare finală. Celelalte două texte ale pachetului AML – Reglementarea AML și cea de-a șasea Directivă AML – sunt încă în curs de negociere.
Comisia propune eliminarea Iordaniei și a Insulelor Cayman de pe lista neagră a AML
Comisia Europeană a propus marți, 12 decembrie, eliminarea Iordaniei și a Insulelor Cayman de pe lista europeană a țărilor terțe cu risc ridicat în ceea ce privește spălarea banilor. În cadrul ședinței plenare din octombrie 2023, Grupul de Acțiune Financiară (GAFI) a eliminat Insulele Cayman, Iordania, Albania și Panama de pe propria listă. Luând în considerare recomandarea GAFI, Comisia Europeană a revizuit progresele înregistrate în ceea ce privește remedierea deficiențelor strategice în materie de combatere a spălării banilor ale acestor jurisdicții. În urma măsurilor implementate pentru a aborda planurile de acțiune convenite cu GAFI, Insulele Cayman și Iordania au remediat deficiențele strategice ale regimurilor lor respective de combatere a spălării banilor și nu mai prezintă o amenințare semnificativă la adresa UE în ceea ce privește combaterea spălării banilor, a concluzionat Comisia. Albania nu se află pe lista neagră a UE în timp ce pentru Panama, Comisia a declarat că sursele de informații disponibile nu i-au permis să concluzioneze, în acest stadiu, dacă a tratat deficiențele sale strategice, în special în ceea ce privește transparența beneficiarilor reali. Propunerea se află în prezent la Parlamentul European și la Consiliul UE în vederea examinării.
Comisia confirmă faptul că cinci state membre au optat pentru o aplicare amânată a normelor Pilonului II
Cinci state membre ale UE (Estonia, Letonia, Lituania, Malta și Slovacia) au notificat până în prezent intenția de a alege amânarea aplicării normei de includere a veniturilor (IIR) și a normei profitului insuficient impozitat (UTPR), în conformitate cu articolul 50 din Directiva privind Pilonul II, potrivit unui aviz al Comisiei Europene, publicat în Jurnalul Oficial al UE marți, 12 decembrie. Statele membre au termen până la 31 decembrie 2023 să transpună Directiva privind Pilonul II în legislația națională. Cu toate acestea, articolul 50 din Directivă prevede opțiunea de a amâna, timp de șase ani fiscali consecutivi, aplicarea IIR și a UTPR pentru statele membre în care se află cel mult douăsprezece entități mamă finale ale grupurilor care intră în domeniul de aplicare al acestei Directive. „Simplul fapt că anumite state membre pot utiliza alegerea nu ar trebui să denatureze funcționarea sistemului Pilonului II în cadrul UE și în alte părți”, a declarat Comisia. Se reamintește, de asemenea, că un stat membru care face alegerea aceasta trebuie totuși să transpună la timp toate celelalte prevederi relevante din Directiva privind Pilonul II, astfel încât să permită contribuabililor și altor state membre și jurisdicții să aplice în mod corespunzător sistemul. Statele membre care doresc să utilizeze articolul 50 din Directivă trebuie să înștiințeze Comisia până la 31 decembrie 2023.
Parlamentul European adoptă raportul privind reforma suplimentară a normelor de impozitare a întreprinderilor
Marți, 12 octombrie, plenul Parlamentului European a adoptat un raport privind reforma suplimentară a normelor de impozitare a întreprinderilor, redactat de Isabel Benjumea (Partidul Popular European, Spania). Textul oferă recomandări referitoare la modul de utilizare a normelor de impozitare a întreprinderilor pentru a diminua sarcina suportată de întreprinderi, în special IMM-urile. Printre alte recomandări, raportul face apel la Comisie să prezinte o evaluare generală a măsurilor anterioare luate cu privire la impozitarea întreprinderilor începând cu 2011 și să publice o evaluare de impact completă cu privire la cele mai bune opțiuni pentru diminuarea sarcinii administrative pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Pentru a reduce costurile de conformitate și sarcinile administrative rezoluția face apel în mod special la Comisie să realizeze o evaluare de impact cu privire la utilizarea noilor tehnologii pentru a îmbunătăți viteza, eficiența, fiabilitatea, transparența și reziliența procedurilor administrative legate de impozitare. Rezoluția mai precizează că acest lucru ar putea determina Comisia să completeze acest exercițiu cu o propunere de îmbunătățire a cooperării între autoritățile fiscale, valorificând bunele practici identificate, ceea ce va conduce la un mediu de lucru prielnic pentru afaceri. Textul final poate fi accesat aici.
Plenul Parlamentului European a votat împotriva raportului privind rolul politicii fiscale în vremuri de criză
Marți, 12 decembrie, plenul Parlamentului European a respins (cu 300 voturi împotrivă, 282 pentru și 30 abțineri) un raport elaborat de eurodeputata Kira-Marie Peter-Hansen (Partidul Verde/Alianța Liberă Europeană, Danemarca) privind rolul impozitării în vremuri de criză. La sfârșitul lunii octombrie, raportul a fost adoptat de Comisia ECON, dar nu a trecut votul întregii Camere. Raportul a furnizat unele recomandări despre cum poate fi utilizată mai bine politica fiscală pentru a facilita redistribuirea, a crește veniturile și a schimba comportamentele, în special în vederea favorizării comportamentelor prietenoase cu mediul. În special, în raport se sugerează crearea unui impozit permanent pentru profiturile excedentare în toate sectoarele, pentru a compensa efectele negative ale crizei provocate de COVID-19. „Dezamăgitor! A fost aproape, dar, din păcate, nu am primit suficient sprijin pentru un sistem fiscal mai just și mai verde în UE în vremuri de criză. Este de necrezut că atât de mulți au pus dreptul mega-bogaților de a zbura fără taxe în avioane private deasupra bunăstării noastre și a tranziției verzi”, a reacționat Peter-Hansen după vot. Se pare că cea mai mare parte a opoziției a venit din partea deputaților din grupurile PPE, ECR și ID, în timp ce grupul Renew Europe a fost foarte divizat.
CJUE respinge apelul Comisiei privind hotărârile fiscale în cazul Amazon
Într-o hotărâre pronunțată joi, 14 decembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat decizia din 2021 a Tribunalului Uniunii Europene – Comisia nu a stabilit, în decizia sa din 2017, faptul că decizia fiscală anticipată acordată Amazon de către Luxemburg constituia un ajutor de stat incompatibil cu piața internă și că filiala în cauză a grupului Amazon a beneficiat de o reducere nejustificată a sarcinii sale fiscale. Într-adevăr, în 2021, Tribunalul a constatat că Luxemburg nu a acordat un avantaj selectiv acestei filiale și, prin urmare, a anulat decizia Comisiei. În hotărârea sa din 14 decembrie, CJUE a respins, de asemenea, recursul formulat de Comisie împotriva hotărârii Tribunalului și a recunoscut că, în pofida erorilor de drept și a concluziei eronate la care a ajuns această Curte, decizia contestată ar trebui confirmată.
Webinar IFAC/CPA Canada privind evoluția legilor de protecție a raportorilor de nereguli
Marți, 12 decembrie, Federația Internațională a Contabililor (IFAC) a organizat un webinar cu scopul de a înțelege evoluția legilor de protecție a raportorilor de nereguli din perspectiva profesiei contabile. În acest scop, și-a unit forțele cu Chartered Professional Accountants (CPA) Canada pentru a examina modul în care aceste cadre generale pot fi îmbunătățite. În cadrul evenimentului, IFAC a găzduit o serie de experți în domeniu, inclusiv reprezentanți ai Whistleblowing International Network (WIN), ai International Ethics Standards Board for Accountants (IESBA), ai Network of European Whistleblowing and Integrity Authorities (NEIWA) și ai OCDE. Discuția a abordat concluziile recentului raport IFAC/CPA Canada Înțelegerea protecției raportorilor de nereguli: Legi, practici, tendințe și considerații cheie privind punerea în aplicare. Potrivit raportului, de când UE a adoptat directiva privind protecția raportorilor de nereguli în 2019, care solicită tuturor statelor membre să introducă legi cu standarde minime mai stricte, 60 de țări au acum statute dedicate raportorilor de nereguli în întreaga lume și încorporează standarde îmbunătățite în noile legi și reforme. Raportul arată, în special, importanța dezvoltării practicilor și a legilor viitoare, utilizând expertiza și dovezile locale și adaptând jurisdicțional principiile celor mai bune practici internaționale.
Următorul buletin de știri va fi publicat luni, 8 ianuarie. Echipa ETAF vă urează un Crăciun și un An Nou fericite!
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.