Relațiile comerciale transatlantice se confruntă cu noi provocări pe fondul anunțurilor recente ale SUA privind introducerea unor tarife vamale
Ca răspuns la anunțurile recente privind tarifele americane „nejustificate și dăunătoare” asupra produselor din UE, Consiliul UE a votat miercuri, 9 aprilie, să aprobe propunerea Comisiei Europene de a impune tarife de retorsiune care vizează bunuri americane în valoare de aproximativ 20 miliarde de euro. Contramăsurile – inițial programate să înceapă la 15 aprilie – includ tarife cuprinse între 10% și 25% pentru produse precum porumbul, carnea de vită, carnea de pasăre, tutunul, boabele de soia și produsele din lemn, altă serie de produse fiind afectate în mai și decembrie. Acest pachet vizează să răspundă la tarifele americane din martie impuse pe oțel și aluminiu, dar nu răspunde la impunerea de către președintele Donald Trump a unor tarife reciproce de 20% pentru toate exporturile UE și la cele mai recente tarife de 25% pentru autoturisme. Comisia Europeană a declarat că are în vedere un alt pachet de contramăsuri în următoarele săptămâni. Cu toate acestea, în aceeași zi și după zile de turbulențe ale pieței, președintele Donald Trump a anunțat o pauză de 90 de zile privind tarifele reciproce specifice fiecărei țări pentru peste 75 de țări, inclusiv statele membre ale UE – deși tarifele de referință de 10% anunțate la 2 aprilie rămân în vigoare, precum și tarifele asupra oțelului și aluminiului. Donald Trump a catalogat această întârziere drept o „recompensă” strategică pentru țările care s-au abținut de la retorsiuni, întărind în același timp măsurile dure împotriva Chinei și a unor sectoare precum oțelul și produsele farmaceutice. Într-o primă declarație publicată joi, 10 aprilie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat acest anunț ca fiind „un pas important spre stabilizarea economiei globale”. Într-o a doua declarație publicată câteva ore mai târziu, ea a anunțat că pentru a „da o șansă negocierilor” și în timp ce finalizează adoptarea pachetului de contramăsuri din 9 aprilie, tarifele UE de retorsiune vor fi, de asemenea, suspendate timp de 90 de zile. „Dacă negocierile nu sunt satisfăcătoare, contramăsurile noastre vor intra în vigoare, iar lucrările pregătitoare privind alte contramăsuri continuă”, a transmis aceasta.
Comisia Europeană a prezentat planul său de acțiune pe tot continentul privind inteligența artificială
Comisia Europeană a prezentat miercuri, 9 aprilie, un plan de acțiune pe tot continentul privind inteligența artificială, care vizează poziționarea UE ca lider mondial în domeniul inteligenței artificiale prin transformarea industriilor sale tradiționale și a bazelor de talente în centre de inovare. Se bazează pe cinci piloni: – consolidarea infrastructurii AI; – creșterea accesului la date de înaltă calitate; – dezvoltarea algoritmilor și adoptarea specifică sectorului; – stimularea competențelor și talentelor în materie de AI; și – simplificarea reglementării. Planul de acțiune enumeră mai multe inițiative viitoare, cum ar fi înființarea unei rețele de fabrici bazate pe AI și de gigafabrici bazate pe AI, cu o investiție de 20 miliarde de euro prin intermediul InvestAI, precum și un o lege privind dezvoltarea de soluții cloud și bazate pe AI, pentru a tripla capacitatea centrelor de date din UE în următorii 5 până la 7 ani. Acesta prevede, de asemenea, crearea de laboratoare de DATE, o strategie cuprinzătoare privind Uniunea datelor care urmează să fie lansată în 2025 și o viitoare academie de competențe în domeniul AI. Aceste măsuri vor fi completate de un Birou de servicii privind Legea AI pentru a ajuta întreprinderile să respecte Legea AI existentă. În aceeași zi, Comisia a deschis două consultări publice care se desfășoară până la 4 iunie 2025: O consultare publică cu privire la Legea privind dezvoltarea de soluții cloud și bazate pe AI și o consultare publică cu privire la inițiativa sa de aplicare a inteligenței artificiale.
Vicepreședintele executiv, Stéphane Séjourné, a chestionat eurodeputații cu privire la viitoarea strategie privind piața unică
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a fost audiat marți, 8 aprilie, de Comisia IMCO a Parlamentului European. În discursul său introductiv, Stéphane Séjourné a prezentat primele inițiative prezentate de Comisia Europeană în primele 100 de zile, cum ar fi Busola Competitivității, primul pachet de măsuri generale de simplificare și Legea privind industria curată. El a oferit, de asemenea, câteva detalii despre inițiativele viitoare, cum ar fi Strategia privind piața unică, ce urmează să fie prezentată în săptămânile următoare. „Investește, accelerează și simplifică” vor fi cele 3 de cuvinte-cheie atunci când pregătește această strategie, a declarat acesta. „Acesta va include un plan de acțiune cu un calendar detaliat al inițiativelor pe care Comisia le planifică pentru piața unică și se va concentra pe eliminarea barierelor din calea liberei circulații a mărfurilor și serviciilor”, a spus el. La sfârșitul lunii mai, Comisia va prezenta, de asemenea, o altă propunere de măsuri generale de simplificare ce introduce în acquisul UE o definiție a întreprinderilor mici cu capitalizare medie pentru a le transforma în scutiri pentru IMM-uri și pentru a facilita procedurile administrative pentru întreprinderi. Mai multe întrebări au tratat conținutul viitoarei strategii privind piața unică. Deși Séjourné nu a putut încă să comunice măsuri concrete, acesta a declarat că, atunci când va identifica cele mai presante și mai vătămătoare bariere de pe piața unică, Comisia va analiza în detaliu impactul economic pe care reformele pe care le va propune îl vor avea asupra pieței unice și le va viza pe cele care vor avea cel mai mare impact în ceea ce privește creșterea economică și dezvoltarea pentru întreprinderi. Deputații l-au întrebat și despre situația actuală a dosarului de plată întârziată în Consiliu, declarația electronică, reforma achizițiilor publice, industria automatizării și măsurile generale de simplificare în domeniul digital.
Rezultatele ședinței informale a ECOFIN de la Varșovia
Miniștrii de finanțe ai UE s-au reunit în perioada 11-12 aprilie pentru o ședință informală a ECOFIN la Varșovia. Vineri, miniștrii au avut o întâlnire de lucru la prânz dedicată consecințelor macroeconomice ale tarifelor comerciale pentru UE. Miniștrii au recunoscut necesitatea continuării răspunsului comun și coordonat al UE, atât prin măsuri de apărare comercială, cât și prin eforturi diplomatice. De asemenea, s-a subliniat faptul că strategia UE trebuie să includă măsuri pe termen lung pentru consolidarea rezilienței economice, inclusiv prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare și intensificarea cooperării cu țările terțe. S-a atras atenția asupra necesității de a proteja simultan competitivitatea industriei europene și de a menține deschiderea economiei UE. Sesiunea de după-amiază a fost dedicată competitivității piețelor financiare europene și susținerii mediului de investiții. S-a subliniat faptul că sporirea integrării piețelor de capital și facilitarea accesului la finanțare, în special în sectoarele strategice, cum ar fi apărarea, tranziția energetică și digitalizarea, reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea economică, creșterea productivității și asigurarea capacității Europei de a face față crizelor viitoare. Sesiunea de sâmbătă s-a axat pe aspecte ce țin de securitate și de apărare. Comisia Europeană a prezentat Planul de reînarmare a Europei. Miniștrii au discutat despre soluțiile actuale și viitoare pentru finanțarea activităților de apărare în UE, subliniind principiul solidarității și urgența de a lua măsuri. Discuția a început cu o analiză publicată de Institutul Bruegel la solicitarea Președinției poloneze cu privire la cum s-ar putea îmbunătăți eficacitatea și adecvarea cheltuielilor de apărare ale Europei pentru îmbunătățirea securității noastre. Miniștrii au convenit să continue discuția privind răspunsul UE la provocările globale, îmbunătățirea competitivității economiei europene și consolidarea eforturilor de apărare în UE în cadrul următoarelor ședințe ale Consiliului ECOFIN din mai și iunie anul acesta.
Eurodeputații cer clarificări cu privire la decizia Comisiei de a-și retrage propunerea de revizuire a IRD
Președintele Comisiei ECON a Parlamentului European, eurodeputatul Aurore Lalucq (S&D, Renew Europe), ar fi trimis marți, 8 aprilie, o scrisoare comisarului UE în materie de fiscalitate, Wopke Hoekstra, prin care solicită clarificări după ce programul de lucru al Comisiei din 2025 a anunțat în februarie retragerea propunerii din 2011 privind o directivă revizuită referitoare la dobânzi și redevențe (IRD), invocând suprapunerea cu Directiva privind Pilonului doi. „Aspectele rămase pe care propunerea intenționa să le abordeze vor fi tratate într-o lege viitoare referitoare la măsurile generale, ca parte a procesului de simplificare”, se arată în comunicat. În scrisoarea lor, eurodeputații ECON explică faptul că acest raționament pare să contrazică comunicarea anterioară a Comisiei privind impozitarea întreprinderilor din 2021, care a sprijinit utilizarea Pilonului doi pentru a facilita acordul privind revizuirea IRD, nu înlocuirea acesteia. Deurodeputații sunt deosebit de îngrijorați de modul în care domeniul de aplicare al revizuirii IRD ar fi fost absorbit de Pilonul doi și încearcă să înțeleagă ce probleme nerezolvate vor fi acum tratate printr-o lege mai amplă privind măsurile generale de simplificare.
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.
