Declarație de rezultat aprobată de 138 de jurisdicții privind progresul legat de soluția pe doi piloni a OCDE
Marți, 11 iulie, 138 din 143 de membri ai Cadrului Incluziv G20/OCDE privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS) au aprobat o Declarație de rezultat care recunoaște progresul realizat în implementarea soluției pe doi piloni a OCDE. În special, Cadrul Incluziv a anunțat că a finalizat textul unei convenții multilaterale (MLC) care va permite semnatarilor să realoce și să exercite un drept național de impozitare asupra unei părți din profiturile reziduale ale multinaționalelor (măsura „Amount A” a Pilonului I ). Textul stabilește „caracteristicile semnificative” necesare pentru pregătirea procesului de semnare, inclusiv aria de acoperire și funcționarea dreptului de impozitare permisibil, mecanismele pentru limitarea dublei impozitări, un proces pentru asigurarea certitudinii fiscale, condițiile pentru eliminarea impozitelor existente pentru serviciile digitale (DST-urile) și măsuri similare relevante la intrarea în vigoare a acesteia și angajamentul ca, în același timp, să nu fie introduse noi DST-uri și măsuri similare relevante. Textul convenției multilaterale nu este încă disponibil, întrucât se încearcă în continuare soluționarea unui număr restrâns de elemente specifice, explică OCDE. Odată ce ultimele aspecte vor fi soluționate, MLC va fi publicată și însoțită de o Declarație explicativă care va stabili o înțelegere comună. MLC va fi disponibilă pentru semnare în cea de-a doua jumătate a lui 2023, iar până la finalul anului se va organiza o ceremonie de semnare, cu obiectivul de a permite intrarea în vigoare a MLC în 2025. Nu toți membrii Cadrului Incluziv au semnat această declarație. Belarus, Canada, Pakistan, Rusia și Sri Lanka nu au semnat. Participarea statelor Belarus și Rusia în cadrul organismelor OCDE a fost suspendată din cauza invaziei Rusiei asupra Ucrainei, iar refuzul Canadei de a semna ar fi legat, potrivit raportărilor, de acordul privind înghețarea DST-urilor pe care nu îl susține. Declarația de rezultat a fost livrată miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale ai statelor G20 în cadrul întâlnirii acestora din India din 17-18 iulie.
Eficiența Pilonului I depinde de ratificarea acestuia de către SUA, afirmă Observatorul fiscal al UE
Implementarea eficientă a Pilonului I va depinde în mare parte de care țări vor ratifica reforma și în special dacă SUA o va face sau nu, explică Observatorul fiscal al UE într-o notă publicată joi, 13 iulie. Pentru a se asigura că valoarea drepturilor de impozitare distribuite este suficient de mare, întrucât doar companiile care au sediul într-o jurisdicție care semnează acordul multilateral pot fi acoperite de impozit, Declarația de rezultat prevede că va fi nevoie de cel puțin 30 de jurisdicții care să combine cel puțin 60% din companiile acoperite de reformă pentru ca reforma să intre în vigoare la nivel global. Bazându-se pe activitatea anterioară, Observatorul fiscal al UE arată că pragurile minime globale impun ratificarea de către SUA pentru ca reforma să demareze la nivel global. Companiile americane reprezintă 46% din companiile acoperite de Pilonul I și cuprind 58% din profiturile redistribuite. Fără SUA, numărul de grupuri acoperite ar scădea la 37, iar profiturile aferente măsurii „Amount A” disponibile pentru redistribuire la 38 de miliarde de euro, potrivit Observatorului fiscal al UE. Veniturile fiscale brute derivate din măsura „Amount A” ar scădea cu 40,6% pentru țările dezvoltate, 52,3% pentru țările în dezvoltare și 28% pentru țările cel mai puțin dezvoltate. Nicio altă țară în afară de SUA nu ar putea bloca implementarea globală a reformei de una singură, au constatat cercetătorii. Ratificarea reformei Pilonului I de către SUA prezintă un interes deosebit pentru UE întrucât Comisia Europeană a propus ca veniturile aferente Pilonului I să devină parte a noii generații de resurse proprii ale Uniunii. Absența Pilonului I ar putea reprezenta un deficit cuprins între 7,5% și 15% din totalul veniturilor necesare pentru finanțarea pachetului de redresare al UE. Așadar, instituțiile europene vor trebui să analizeze cu atenție opțiunile de a aștepta ca SUA să aprobe reforma – actualul Congres fiind împotriva acesteia – sau de a apela la alternative, au concluzionat cercetătorii.
Miniștrii de finanțe dezbat pachetul ajustat de noi resurse proprii europene pentru prima dată
Vineri, 14 iulie, Comisia Europeană a prezentat miniștrilor de finanțe în timpul ședinței Ecofin pachetul „ajustat” de noi resurse proprii europene. Pachetul include unele ajustări ale propunerilor privind resursele proprii bazate pe ETS și CBAM, pentru a reflecta schimbările aduse de co-legiuitori în acordurile recente referitoare la aceste propuneri, precum și o nouă resursă statistică temporară bazată pe profiturile companiilor, până când propunerea „Întreprinderile din Europa: Cadru pentru impozitarea veniturilor” va fi prezentată și aprobată de statele membre. Comisia Europeană a explicat că această resursă proprie temporară nu constituie un impozit asupra companiilor și nu le va crește costurile aferente respectării obligațiilor fiscale. Aceasta vine cu o rată de 0,5% din excedentul brut de exploatare înregistrat de statistici pentru corporațiile din domeniul financiar și nefinanciar din fiecare stat membru în baza Sistemului european de conturi (ESA). Numeroase state membre au afirmat că pachetul prezentat de Comisie este în general dezechilibrat în ceea ce privește contribuțiile din partea statelor membre. Marea majoritate a acestora nu au fost convinse în special de propunerea pentru o resursă proprie statistică temporară, unele state afirmând că ar trebui să așteptăm propunerea BEFIT și Pilonul I al OCDE.
Președinția spaniolă își propune să obțină un acord privind Directiva UNSHELL
Miercuri, 12 iulie, Parlamentul European a audiat reprezentanții Consiliului și ai Comisiei cu privire la necesitatea adoptării Directivei UNSHELL privind normele de prevenire a utilizării abuzive a entităților fictive în scopuri fiscale. Toți vorbitorii care au luat cuvântul au subliniat necesitatea de a asigura impozitarea justă și o bună funcționare a pieței unice. Numeroși eurodeputați au criticat Consiliul pentru blocarea dosarului, în ciuda sprijinului covârșitor pe care această directivă l-a primit în Parlament. Totodată, numeroși eurodeputați au făcut apel ca sesiunile Consiliului pe această temă să fie transmise în direct pentru a vedea care state membre se opun acestei propuneri. Pascual Navarro Rios, secretarul de stat spaniol pentru Uniunea Europeană, a afirmat că Consiliul a luat act de solicitarea Parlamentului European de a progresa referitor la această chestiune și că vor încerca să obțină un acord în acest dosar la consiliul ECOFIN din noiembrie. Sentimentul general este că statele membre susțin obiectivele propunerii, dar există aspecte tehnice și juridice complexe care trebuie rezolvate înainte să se încheie un acord, a declarat acesta. Statele membre au desfășurat dezbateri substanțiale în Consiliu cu privire la consecințele fiscale care trebuie să fie valide din punct de vedere legal. Totodată, acestea s-au aplecat asupra indicatorilor fondului minim, pentru a asigura că sunt riguroși, dar și ușor de explicat și aplicat. Navarro Rias a explicat că unele state membre au adus în atenție faptul că directiva UNSHELL ar conduce la prea multă birocrație și o sarcină administrativă prea mare pentru autoritățile fiscale și întreprinderi.
Eurodeputații solicită explicații de la Comisie legat de nota sa privind suprareglementarea Directivei CbCR
Joi, 13 iulie, eurodeputații au solicitat explicații în sesiunea plenară europeană după ce scrisoarea – în care Comisia le-a transmis statelor membre că ar trebui să se abțină de la adoptarea unor măsuri de transpunere care depășesc dispozițiile Directivei privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CbCR) – a fost făcută publică. Unele grupuri politice au privit scrisoarea ca pe o încercare de a submina eforturile statelor membre de a crește transparența. Mairead McGuinness, comisarul european pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, le-a explicat eurodeputaților că obiectivul scrisorii a fost de a împiedica statele membre să impună obligații nenecesare care depășesc limitele legislației sau creează un mediu de concurență injust. Această impunere excesivă de dispoziții este numită „suprareglementare”. Comisarul a subliniat că suprareglementarea afectează negativ piața unică, care se bazează pe principiul condițiilor echitabile de concurență pentru a asigura o concurență justă între companii. Scrisoarea tratează în primul rând aspectele tehnice și a fost discutată de statele membre în cadrul a două workshopuri înainte de a fi finalizată, a declarat aceasta. În special, scrisoarea are ca scop să atragă atenția statelor membre către dificultățile pe care ar putea să le întâlnească multinaționalele din țările terțe atunci când își întocmesc rapoartele din cauza variațiilor normelor naționale care sunt rezultatul transpunerilor diferite ale normelor europene.
Comisia Europeană deschide o serie de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul fiscal
Vineri, 14 iulie, Comisia Europeană a deschis mai multe proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul fiscal. În mod special, aceasta a decis să deschidă trei noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul fiscal prin trimiterea unei scrisori oficiale de notificare către: – Ungaria (INFR(2023)2041) solicitându-i să-și alinieze, referitor la mai multe puncte, normele fiscale privind profiturile întreprinderilor cu Directiva de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale; – Belgia (INFR(2014)2191) pentru neconformarea adecvată cu hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 10 martie 2022 (Case C-60/21) privind libera circulație a lucrătorilor ; și – Suedia (INFR(2023)4007) atrăgându-i atenția cu privire la potențiala incompatibilitate a legislației sale privind impozitarea preliminară a profiturilor cu legislația UE. În aceeași zi, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat Belgiei (INFR(2023)003), Greciei (INFR(2023)0014), Spaniei (INFR(2023)0016), Ciprului (INFR(2023)0006), Poloniei (INFR(2023)0031) și Portugaliei (INFR(2023)0033) pentru eșecul de a comunica la timp măsurile naționale pentru implementarea Directivei Consiliului (UE) 2021/514 din 22 martie 2021 (DAC7) care modifică Directiva 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, care ar fi trebuit transpuse până la 31 decembrie 2022. Belgia a primit și un al doilea aviz motivat (INFR(2015)4212) pentru menținerea condițiilor discriminatorii pentru scutirea de impozit a remunerației primite pentru depozitele de economii. În final, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la Luxemburg (INFR(2020)2183) pentru eșecul de a transpune corect prevederile Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale (ATAD1).
Comisia Europeană înregistrează o ECI privind impozitarea marilor averi din UE
Marți, 11 iulie, Comisia Europeană a decis să înregistreze o inițiativă cetățenească europeană (ECI) intitulată „Impozitarea marilor averi pentru finanțarea tranziției ecologice și sociale” întrucât îndeplinește toate condițiile formale. ECI a fost depusă la 8 iunie de un grup de economiști, politicieni și milionari: László Andor (Ungaria), Marlene Engelhorn (Austria), Lars Koch (Danemarca), Patrizio Laina (Finlanda), Aurore Lalucq (Franța), Paul Magnette (Belgia), Thomas Piketty (Franța) și Conny Reuter (Germania). Organizatorii inițiativei fac apel la Comisie să stabilească un impozit european pe marile averi, iar veniturile obținute să fie utilizate pentru combaterea schimbărilor climatice și a inechității. În urma înregistrării, organizatorii au la dispoziție șase luni pentru a deschide procesul de colectare a semnăturilor. Dacă o ECI primește un milion de declarații de sprijin în decursul unui an de la cel puțin șapte state membre diferite, Comisia va trebui să reacționeze. Comisia ar putea decide să continue sau nu inițiativa, dar în ambele cazuri va fi obligată să explice raționamentul din spatele deciziei. Miercuri, 12 iulie, Parlamentul European a organizat o dezbatere intitulată „Impozitarea bogaților”, la cererea grupului Stânga Unită Europeană, într-o sesiune plenară din Strasbourg. Dezbaterea a divizat eurodeputații în cele două tabere tradiționale, grupurile de dreapta exprimându-și opoziția, iar cele de stângă susținerea.
Nou studiu al Parlamentului European reformează procesul european de elaborare a listelor negre
Un nou studiu publicat de Departamentul pentru politici economice, științifice și legate de calitatea vieții la cererea comisiei ECON a Parlamentului European furnizează unele îndrumări referitoare la modul de îmbunătățirea a eficacității și de „depolitizare” a listei europene de jurisdicții terțe cu risc ridicat pentru combaterea spălării banilor (AML) și a finanțării terorismului (CFT). Studiul acoperă o metodologie pentru evaluarea procesului de includere pe listă a țărilor, pune în evidență deficiențele listei europene curente de țări terțe cu risc ridicat, discută criticile și recomandările venite din partea Curții de Conturi Europene și explorează alternativele. În special, analizează opțiunea de a menține lista actuală, dar cu tratarea disparităților dintre lista europeană și lista FATF. O altă opțiune ar fi introducerea unei liste gri cu mai puține dispoziții privind conformitatea, potrivit autorilor. Alternativ, lista europeană ar putea fuziona cu lista fiscală europeană, care este acceptată la scară mai largă pe plan internațional decât lista FATF, sugerează autorii. Depolitizarea listei prin transferarea sarcinii de elaborare a listei într-un mod transparent și reproductibil către reprezentanții mediului academic și diverse ONG-uri, precum și evaluarea țărilor pe baza comportamentului infracțional al acestora în loc de cadrul general tehnic AML implementat, reprezintă două posibilități care sunt, de asemenea, discutate în document.
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerat drept declarație scrisă în numele ETAF.
